Blog

Trauma de pierdere și doliul

Esența existenței umane include intrarea în relații de atașament. Atașamentele se stabilesc în primul rând prin intermediul experiențelor emoționale și în care durabilitatea experienței asigură permanența legăturii. Forța acestor sentimente face dificil să părăsim o relație de atașament. Cu cât este mai puternic un atașament emoțional, cu atât este mai mare frica de despărțire sau durerea despărțirii, dacă se ajunge până acolo.

Dacă un om suferă pierderea unui atașament sufletesc esențial pentru el, fără a dori acest lucru sau fără a putea face ceva împotrivă, trăiește ceea ce se numește traumă de pierdere. Există multe situații care determină o traumă de pierdere:

  • Moartea subită a unuia dintre părinți, când copiii sunt încă mici;
  • Moartea subită a unui copil, frate sau soră;
  • Moartea subită a unui partener drag;
  • Pierderea unuia dintre părinți prin despărțire sau divorț;
  • Pierderea părinților prin adopție, îngrijire sau internare într-un cămin;
  • Pierderea unui partener prin infidelitate, despărțire sau divorț.

Un efect traumatic îl poate avea și pierderea locului de muncă, dacă în felul acesta se rupe apartenența de lungă durată la o firmă sau instituție, statutul social dobândit și siguranța materială. Se poate pierde și sănătatea, printr-o boală fizică gravă, cum este cancerul, sau integritatea corporală, printr-un accident care poate duce la invaliditate. Când există o relație de atașament cu animale, pierderea lor poate, de asemenea, să provoace răni sufletești.

Este oare posibilă depășirea completă a unei traume de pierdere? În unele cazuri, probabil că nu. Dar, în fiecare caz se poate stopa, cel puțin, procesul unei alte răniri sufletești.

În renunțarea și mișcarea din suferința acută, cel mai important proces psihic este doliul, adică acela de rămas-bun de la vechea stare, respectiv travaliul doliului. A nu arăta nici un fel de sentimente de doliu, deși ar fi cazul, este nesănătos și blochează toate sentimentele. A ține doliu înseamnă să dai frâu liber durerii și lacrimilor. Doliu înseamnă să privești în ochi frica de a fi lăsat singur. Doliul începe acolo unde încetează furia pentru faptul că vechea stare nu mai există. Doliul pune capăt reproșurilor și sentimentului de dezamăgire. Doliul este șansa de a te reorienta și a te adapta la alte condiții. A ține doliu înseamnă a te elibera și a-ți lua rămas bun. Doliul înseamnă recunoașterea și acceptarea definitivului. Ceea ce a trecut nu mai poate fi adus înapoi. Doliul înseamnă retragerea propriului suflet din atașament. Printr-un doliu sănătos pot fi prelucrate și sentimentele de vină și rușine. Doliul dă libertate inimii pentru noi atașamente.

Elisabeth Kubler-Ross și-a dedicat activitatea de-o viață cercetării doliului. În multe procese de doliu, ea a găsit o succesiune de faze:

  1. Dorința de a tăgădui pierderea și retragerea în izolare;
  2. Furie și mânie pentru ceea ce s-a întâmplat și invidie pe alții, care nu au fost nevoiți să trăiască această soartă;
  3. Dezbatere interioară dacă pierderea putea fi evitată;
  4. Deprimare și doliu;
  5. Acceptarea sorții.

Abia atunci când pierderea este acceptată ca realitate, poate fi experimentată și elaborată durerea doliului. Abia atunci are loc o adaptare la lumea din jur, în care cel pierdut nu se mai află. Apoi energia emoțională poate fi dezinvestită treptat de aici și investită în alte relații de atașament.

Traumele de pierdere pot fi greu depășite fără sprijin social și ajutor profesionist. Oamenii care au suferit pierderi au nevoie, pe lângă disponibilitatea lor de a ține doliu, și de o comunitate care să-i ajute să intre în procesul de doliu și să nu mai întârzie într-o stare intermediară.

Însoțirea în doliu și ritualurile de doliu sunt o componentă a oricărei culturi, pentru a le facilita oamenilor care au suferit o traumă de pierdere, să-și continue viața. Un an de doliu intens ne salvează de la o viață plină de tristețe cronică.

 

După Franz Ruppert – „Traumă, atașament, constelații familiale. Psihoterapia traumei”, Editura Trei, 2012

Comments for this post are closed.