Blog

Mit și realitate în psihoterapie

Mit:

Doar oamenii nebuni merg la psihoterapeut.

Realitatea:

Oamenii caută psihoterapia pentru o varietate de motive ce țin de viața de zi cu zi. Unii fac psihoterapie pentru tratarea depresiei, a anxietății sau a abuzului de substanțe. Alții caută ajutor pentru a face față tranzițiilor majore din viață sau comportamentelor problematice cauzate de unele schimbări: pierderea locului de muncă, divorțul sau decesul unei persoane dragi. Alții au nevoie de ajutor pentru gestionarea și echilibrarea cerințelor vieții de părinte, a vieții profesionale și a responsabilităților familiale. Caută sprijin pentru a face față unor boli, pentru a-și îmbunătății abilitățile de relaționare sau pentru gestionarea altor factori de stres care ne afectează pe majoritatea dintre noi.

Oricine poate beneficia de pe urma psihoterapiei pentru a găsi mai ușor soluții la problemele cu care se confruntă. În prezent, a cere ajutor este privit ca un comportament-resursă.

Mit:

Să vorbești cu rudele sau prietenii e la fel de eficient ca mersul la psiholog.

Realitatea:

Susținerea oferită de familie și prietenii de încredere este importantă atunci când ai o perioadă dificilă. Însă un psihoterapeut îți oferă mult mai mult decât obții de pe urma conversației cu familia și prietenii. Psihoterapeutul a trecut prin ani de educație specializată, formare și experiență care îl fac expert în înțelegerea și tratarea unor probleme complexe. Iar cercetarea arată că psihoterapia este cu adevărat eficientă. Tehnicile pe care le folosește psihoterapeutul în procesul terapeutic au fost dezvoltate de-a lungul unor decenii de cercetare și reprezintă mult mai mult decât „doar vorbit și ascultat”.

Psihoterapeutul poate recunoaște în mod obiectiv patternuri de comportament sau gândire, mult mai eficient decât o pot face cei apropiați, care au ajuns să nu le mai observe – sau care nu le-au observat niciodată.

În plus, îți poți da voie să fii pe de-a întregul onest cu psihoterapeutul tău, în condiții de totală confidențialitate. Oamenii dezvăluie adesea psihoterapeuților lucruri pe care nu le-au spus niciodată altora.

Dacă dificultățile tale persistă, fără vreo îmbunătățire semnificativă, ar putea fi timpul să cauți ajutor din partea unui psihoterapeut.

Mit:

Te poți face bine de unul singur, dacă încerci suficient de mult și îți menții o atitudine pozitivă.

Realitatea:

Multe persoane au încercat să își rezolve singure problemele timp de săptămâni, luni sau chiar ani înainte să înceapă psihoterapia și au descoperit că nu a fost de ajuns. Decizia de a începe un proces psihoterapeutic nu înseamnă că ai eșuat, la fel cum nu înseamnă că ai eșuat dacă nu ți-ai putut repara singur mașina. Unele tulburări pot avea și componente biologice, precum depresia sau atacul de panică, ceea ce le face extreme de dificil de vindecat de unul singur.

În realitate, să ai curajul să apelezi la cineva și să îți recunoști nevoia de ajutor este mai degrabă un semn de putere – și este primul pas spre a te simți mai bine.

Mit:

Tot ce face psihologul e să îți asculte nemulțumirile, așa că de ce să plătești pe cineva care să te asculte cum te plângi?

Realitatea:

Psihoterapeutul începe adesea procesul terapeutic prin a te invita să îți descrii problema care te-a adus în cabinetul lui. Însă acesta este doar punctul de plecare în psihoterapie. El va aduna informațiile relevante din istoria ta, precum și istoricul problemelor tale și al altor arii majore din viața ta, și, de asemenea, diferitele moduri în care ai încercat să abordezi aceste probleme. Psihoterapia este, în general, un proces interactiv, bazat pe colaborare, dialog și pe implicarea activă a pacientului în rezolvarea de probleme.

Psihoterapeutul îți poate da teme pentru acasă pentru a practica noile abilități între ședințe sau teme de lectură, pentru a afla mai multe despre un anumit subiect.

Împreună, tu și psihoterapeutul veți identifica problemele, veți stabili obiective, veți face schimbări și veți monitoriza progresul făcut.

Mit:

Psihoterapeutul va da vina pe părinți și pe experiențele din copilărie pentru toate problemele tale.

Realitatea:

Una dintre componentele psihoterapiei poate fi explorarea experiențelor din copilărie și a altor evenimente semnificative care au avut impact pentru tine. Conectarea anumitor informații din trecut te poate ajuta să înțelegi mai bine modul în care ți s-au dezvoltat percepțiile, emoțiile, strategiile actuale de coping sau patternurile de comportament. Scopul pentru care psihoterapeutul te invită să privești înapoi este o înțelegere mai bună a prezentului, care te poate ajuta să faci schimbări benefice în viitor.

Touși, în unele cazuri, psihoterapeutul va alege să se focalizeze în principal asupra problemei sau a crizei actuale care te-a adus în tratament și nu va cerceta deloc trecutul. Vei învăța anumite tehnici care te vor ajuta să îți schimbi gândurile și comportamentele care în prezent contribuie la problema ta.

Psihoterapeuții care folosesc un stil integrativ de lucru, vor ști să ghideze ședința în așa fel încât să includă descoperiri legate de trecutul tău și reflecții asupra problematicii prezente.

Mit:

Va trebui să rămâi în psihoterapie mulți ani, sau poate chiar pentru restul vieții.

Realitatea:

Fiecare persoană evoluează într-un ritm diferit în cursul psihoterapiei. De exemplu, într-un studiu, jumătate dintre pacienți au avut parte de îmbunătățiri după doar opt ședințe, în timp ce 75% dintre pacienți au început să facă progrese după șase luni. Este un aspect despre care tu și psihoterapeutul puteți vorbi în ședințele inițiale, atunci când dezvoltați un plan de tratament.

Scopul psihoterapeutului nu este să rămâi în stadiul de client pentru totdeauna, ci să te încurajeze să funcționezi mai bine pe cont propriu.

Sursa: Institutul Român de Psihoterapie Integrativă (IRPI)

https://irpi.ro/2017/07/mit-si-realitate-psihoterapie/

 

Comments for this post are closed.