Categorie: Erori ale minții

Bias-uri cognitive produse de lipsa de sens

175Shares

Lumea este complexă și confuză. Noi pricepem o mică bucățică din ea, dar avem nevoie să-i acordăm un înțeles pentru a putea supraviețui. Când primim un flux redus de informații, tindem să unim punctele, să umplem golurile cu lucruri pe care credem că le știm și să ne actualizăm modelele mentale referitoare la lume.

 Identificăm povești și modele chiar și în date dispersate

Din moment ce primim o porție subțire de realitate și filtrăm aproape totul, nu vedem niciodată povestea întreagă, imaginea de ansamblu. Din acest motiv, creierul nostru reconstruiește lumea, pentru ca ea să fie completă în mintea noastră.

Neglijarea dimensiunii eșantioanelor – oamenii apreciază probabilitatea obținerii unui rezultat statistic fără să țină cont de mărimea eșantionului. De exemplu, într-un studiu, subiecții au acordat aceeași probabilitate ca înălțimea medie să fie de 183 cm la bărbați într-un eșantion de 10, 100 sau 1000 de oameni.

Neglijarea probabilității – este tendința de a ignora probabilitatea în luarea unei decizii în situații de incertitudine. Riscurile mici sunt ori neglijate complet, ori supraestimate și se ignoră ceea ce se află între valorile extreme.  Răspunsul nostru depinde de impactul previzionat al unui eveniment și nu de probabilitatea de producere a acestuia.

Eroarea anecdotică – folosim mai degrabă experiențe personale și exemple izolate decât argumente solide și dovezi științifice.  Este mai ușor să aderăm la mărturiile unor oameni decât să înțelegem date complexe și diferite variații pe un continuum (realitatea statistică abstractă).

Eroarea omului mascat – se produce atunci când o persoană utilizează în mod eronat, într-un argument, legea lui Leibniz, care statuează următoarele: dacă un obiect are o proprietate anume, iar un alt obiect nu are aceeași proprietate, atunci cele două obiecte nu pot să fie identice.

Numele erorii provine de la acest exemplu:

    Premiza 1: Știu cine este Bob.

    Premiza 2: Nu știu cine este omul mascat.

    Concluzia: Prin urmare, Bob nu este omul mascat.

Eroarea jucătorului de noroc (eroarea Monte Carlo) – reprezintă credința greșită că dacă ceva se întâmplă mai frecvent decât este normal într-o anumită perioadă, se va întâmpla mai puțin frecvent în viitor. Și invers – dacă ceva se întâmplă mai puțin frecvent într-o perioadă dată, îi va crește frecvența în viitor.

De exemplu: Un cuplu are patru copii, dintre care toți băieți. Soția este din nou însărcinată. Ce este mai probabil să nască: băiat sau fată?

Amos Tversky și Daniel Kahneman au susținut că această eroare este un bias cognitiv produs de o euristică psihologică, numită euristica reprezentativității: oamenii evaluează probabilitatea unui anumit eveniment  analizând cât este de similar cu evenimente pe care le-au experimentat anterior.

Pareidolia – fenomen psihologic în care mintea răspunde la un stimul, vizual sau auditiv, prin perceperea unui model familiar acolo unde, de fapt, nu există niciunul.

Golurile informaționale le completăm cu stereotipuri, generalități și povești/modele/tipare anterioare

Când avem informații parțiale despre un lucru specific care aparține unei clase de lucruri familiare, creierul nostru nu are nicio problemă să umple golurile cu  bănuieli/aproximări și apoi să uite care părți erau reale și care completate ulterior.

Eroarea atribuirii de grup – se referă la tendința oamenilor de a crede fie că (1) trăsăturile caracteristice ale unui membru individual din grup reflectă grupul în ansamblul său, fie că (2) decizia unui grup reflectă preferințele tuturor membrilor grupului.

Eroarea atribuirii finale – se referă la tendința oamenilor de a atribui comportamente pozitive interne grupului din care fac parte și comportamente negative interne altor grupuri străine. Cu alte cuvinte, comportamentul negativ al unui grup străin este determinat de defectele acestuia, iar comportamentele pozitive sunt rezultatul întâmplării sau circumstanțelor. În schimb, comportamentul negativ al grupului propriu este rezultatul accidentului și factorilor situaționali, iar comportamentul pozitiv este determinat de trăsături caracteristice.

Fixația funcțională – este un bias cognitiv care limitează persoana să folosească un obiect în felul în care se folosește în mod tradițional.

Biasul autorității – tendința de a atribui mai multă acuratețe opiniei unei figuri autoritare și de a fi influențat mai mult de acea opinie.

Biasul automatizării – înclinația ființelor umane de a favoriza sugestiile unui sistem de decizie automat și a ignora informațiile contradictorii produse fără automatizare, chiar dacă acestea sunt corecte.

Efectul bandwagon – fenomenul care arată cum rata de aderare la credințe, idei, trenduri, mișcări crește cu atât mai mult cu cât mai mulți oameni au aderat deja la ele.  Probabilitatea ca un individ să adere la o idee crește cu cât sunt mai numeroși cei care au aderat deja. Explicația rezidă fie în nevoia de a se conforma, fie în faptul că oamenii extrag informații din comportamentele altora.

Ne imaginăm mai bine lucrurile sau oamenii cu care suntem familiarizați sau de care suntem atașați decât lucrurile sau oamenii care ne sunt indiferenți

Efectul Haloeste o formă de bias cognitiv prin care mintea permite unor trăsături specifice pozitive să influențeze evaluarea totală a unei persoane, idei sau obiect. De exemplu, tindem să considerăm că o persoană atractivă este mai populară și are mai mult succes.

Efectul omogenității out-grupului – se referă la percepția că membrii unui grup străin sunt mai asemănători unul altuia decât membrii propriului grup: „ei sunt la fel, noi suntem diferiți”.

Efectul cros-rasial este tendința de a recunoaște mai ușor figurile persoanelor care fac parte din aceeași rasă.

Efectul drumului cunoscut este un bias cognitiv în care călătorii estimează timpul necesar pentru parcurgerea unei rute în funcție de familiaritatea acesteia. Drumul cunoscut pare că durează mai puțin decât drumul necunoscut.

Simplificăm probabilitățile și numerele pentru a ne gândi mai ușor la ele

Mintea noastră subconștientă nu stă bine cu matematica și comite multiple greșeli când estimează probabilități în lipsa tuturor informațiilor necesare.

Biasul supraviețuitoruluieste eroarea logică de a ne concentra asupra persoanelor sau lucrurilor care au trecut printr-un proces de selecție și de a nu acorda atenție celor care nu au trecut, din cauza lipsei lor de vizibilitate. Acest bias conduce la apariția și manifestarea unor credințe supra-optimiste, din cauză că eșecurile sunt ignorate. De exemplu, companiile care au dat faliment sunt excluse din analiza performanței financiare globale.

Credem că știm ce gândesc ceilalți. În unele cazuri, presupunem că ceilalți știu ceea ce noi  știm, în alte cazuri, presupunem că ceilalți se gândesc la noi la fel de mult cât ne gândim noi. Modelăm gândirea altora după propria noastră gândire.

Blestemul cunoașteriieste un bias cognitiv care apare atunci când un individ care comunică cu un alt individ consideră că celălalt deține background-ul necesar pentru a înțelege.

Iluzia transparențeieste tendința oamenilor de a supraestima gradul în care starea lor mentală este cunoscută de alții. Altă manifestare a iluziei transparenței este tendința de supraestima cât de bine înțelegem starea mentală a altora.  

Efectul reflectoruluieste fenomenul în care oamenii tind să creadă că sunt mai intens observați decât sunt în realitate. Este adevărat că suntem centrul lumii noastre, dar asta nu înseamnă că suntem și centrul lumii celorlalți.

Iluzia insight-ului asimetricoamenii consideră că propria lor cunoaștere asupra celorlalți surclasează cunoașterea pe care ceilalți oameni o au despre ei. Cred că răspunsurile pe care le dau ei sunt irelevante, pe când ale celorlalți sunt pline de sens. Acest bias este susținut de o serie de credințe:

  • Convingerea personală că un comportament relevă mai multe despre ceilalți decât despre sine, iar gândurile și sentimentele sunt mai relevante despre sine decât despre ceilalți.
  • Cu cât un individ percepe mai multe trăsături negative asociate unei alte persoane, cu atât începe să exprime mai multe îndoieli cu privire la cunoașterea de sine a celeilalte persoane.

Diferite manifestări ale iluziei insight-ului asimetric:

  • Ne cunoaștem prietenii apropiați mai bine decât ne cunosc ei pe noi. Și îi înțelegem mai bine, de asemenea.
  • Ne cunoaștem colegii de cameră mai bine decât ne cunosc ei. Și ne cunoaștem pe noi mai bine decât se cunosc ei pe ei înșiși.
  • Credem că suntem mai puțin descifrabili decât prietenii noștri. Este mai ușor să-i cunoști pe ei decât este să fim noi cunoscuți.
  • În interacțiunile personale, față-în-față, credem că aflăm despre ceilalți mai multe decât află ei despre noi.
  • Testele proiective sunt mai bune pentru diagnosticarea celorlalți oameni decât a noastră.

Ne proiectăm actuala mentalitate asupra trecutului și viitorului, la care se adaugă faptul că nu suntem foarte buni la a ne imagina cât de încet sau de repede se întâmplă ori se schimbă lucrurile. 

Biasul retrospectivcunoscut și sub denumirea efectului am-știut-de-la-început (knew-it-all-along effect) – după ce un eveniment s-a produs, apare tendința de a-l considera predictibil, deși au existat puține sau deloc elemente în măsură să-l previzioneze.

Biasul rezultatului – este o eroare făcută în evaluarea calității unei decizii atunci când rezultatul acelei decizii este cunoscut deja. Seamănă cu biasul retrospectiv, dar, câtă vreme acesta implică distorsiunea memoriei pentru a favoriza un actor, biasul rezultatului presupune cântărirea mai degrabă a rezultatului  decât a oricăror alte elemente în stabilirea posibilității ca o decizie trecută să fi fost corectă.

Biasul telescopului – se referă la distorsiunea temporală a unui eveniment, în sensul că oamenii percep evenimentele recente ca fiind mai îndepărtate decât sunt în realitate, iar evenimentele trecute ca fiind mai apropiate în timp. Trei ani este cadrul aproximativ de timp după care evenimentele încep să fie distorsionate în timp, plasate mai târziu sau mai devreme. Deși biasul se întâmplă în ambele direcții, efectul general este creșterea numărului evenimentelor raportate prea recent, ceea ce conduce și la supraevaluarea frecvenței evenimentelor.

Retrospectiva roz – se referă la fenomenul psihologic prin care oamenii judecă trecutul mai pozitiv decât judecă prezentul, în mod disproporționat. Romanii spuneau ”memoria praeteritorum bonorum”, ceea ce înseamnă că „trecutul este mereu bine reamintit”. Acest bias are conexiuni cu nostalgia și uneori îl regăsim și sub sintagma „ochelarilor roz”.

Eroarea planificăriia fost propusă de Daniel Kehneman și Amos Tversky ca fenomenul prin care predicțiile cu privire la timpul necesar pentru finalizarea unei sarcini sunt excesiv de optimiste, cu subestimarea timpului necesar. Acest fenomen se manifestă chiar dacă individul cunoaște faptul că în trecut sarcini similare i-au luat mai mult timp decât a estimat inițial. Acest bias afectează doar predicțiile despre propriile sarcini. Dacă analizăm timpul de care alții au nevoie pentru a finaliza o lucrare, avem tendința de a supraestima timpul necesar (asta dacă nu suntem manageri). În 2003, Lovallo și Kahneman au propus o definiție extinsă: tendința de a subestima timpul, costurile și riscurile unor acțiuni viitoare, concomitent cu supraestimarea beneficiilor acestor acțiuni.      

Biasul economisirii timpuluidescrie tendința oamenilor de a estima greșit timpul care ar putea să fie economisit ori pierdut când crește sau descrește viteza.În general, oamenii subestimează timpul economisit atunci când viteza crește de la o valoare relativ mică (40 km/oră) și supraestimează timpul atunci când se accelerează de la o viteză mai mare (90 km/oră).

Biasul auto-consistenței:

  • A crede că gândești în prezent la fel ca în trecut sau în situații anterioare;
  • A crede că emoțiile noastre sunt consistente
  • A crede că acțiunile noastre sunt consistente
  • A crede că nu apar schimbări în procesul de gândire pe măsură ce crești

 Vom continua 🙂

175Shares

Bias-uri cognitive produse de excesul de informații

71Shares

Deși realitatea este diferită de ceea ce percepem, efectele iluziei persistă asupra noastră, fie că înțelegem sau nu că suntem victimele unei erori. Bias-urile cognitive funcționează după un principiu similar.

Ce sunt bias-urile cognitive?

  • Reflexe firești ale mentalului uman de a simplifica actele de procesare a informației.
  • Erori subconștiente și involuntare, care împiedică înțelegerea nealterată a realității.
  • Erori mentale, consistente și predictibile, cauzate de strategiile simplificate de procesare a informației.

O primă categorie de bias-uri cognitive este cea produsă de excesul de informații. Pentru că există prea multă informație, nu avem altă variantă decât să o sortăm. Creierul nostru folosește câteva trucuri simple pentru a alege bucățile de informație care sunt cel mai probabil să ne fie utile.

Remarcăm lucrurile care există deja în memoria noastră sau care se repetă des

Euristica disponibilității

  • operează cu prezumția că, dacă ceva poate fi reamintit ușor, înseamnă că este important sau mai important decât soluțiile alternative pe care nu ni le amintim așa ușor.
  • astfel, oamenii tind să cântărească mai mult informațiile recente în judecățile lor, ceea ce înseamnă că opiniile lor sunt biasate de ultimele știri

Biasul de atenție

  • percepția și gândirea sunt afectate de gândurile recurente
  • se asociază cu anxietate, depresie și adicții (de tutun, alcool)

Efectul adevărului iluzoriu/efectul validității

  • după o expunere repetată, avem tendința să considerăm că o informație este adevărată sau falsă, în funcție de lucrurile care ne-au fost repetate
  • familiaritatea depășește raționalitatea
  • acest bias își găsește aplicabilitatea în campaniile electorale, propagandă și publicitate

Iluzia frecvenței – fenomenul Baader-Meinhof

  • explică de ce oamenii care tocmai învață ceva nou sau care au observat ceva nou, încep să vadă lucrul respectiv peste tot.
  • dacă tocmai ai văzut un film despre rechini, o să recunoști cuvântul „rechin” peste tot. Dacă înainte tindeai să-l uiți ușor, acum cuvântul va rămâne în memorie.

Golul empatic rece-cald

  • un bias cognitiv în care oamenii subestimează influența motivațiilor viscerale asupra atitudinilor, preferințelor și comportamentelor.
  • înțelegerea umană este dependentă de starea interioară. Dacă ești furios, vei avea dificultăți de a înțelege ce înseamnă să fii calm.

Acest bias poate fi analizat în funcție de direcția sa:

  • De la cald la rece: oamenii aflați sub influența factorilor viscerali nu realizează cât de mult le sunt influențate preferințele și comportamentul de starea curentă; consideră că acestea le sunt preferințele generale și pe termen lung
  • De la rece la cald: oamenii într-o stare calmă au dificultăți în a se imagina nervoși și tind să minimalizeze puterea motivațională a impulsurilor viscerale. Acest fapt îi face să fie surprinși atunci când se manifestă, inevitabil, forțele viscerale

Biasul omisiunii

  • exprimă tendința de a judeca acțiunile rele ca fiind mai grave și mai puțin morale decât inacțiunile, pentru că acțiunile sunt mai evidente decât inacțiunile.

Se evidențiază lucrurile bizare, amuzante, cu impact vizual sau cu formă antropomorfică

Avem tendința să ignorăm ori să sărim peste informația obișnuită sau așteptată.

Efectul bizarului reflectă tendința de a ne aminti mai bine materialul ciudat decât cel comun

Efectul superiorității imaginii – ne reamintim mai ușor fotografii sau imagini decât cuvinte

Efectul relevanței pentru sine – tendința oamenilor de a-și reaminti mai ușor informațiile care au legătură cu propria lor persoană sau în care sunt implicați în vreun fel

Efectul izolării

  • dintr-o listă de mai mulți stimuli omogeni, tindem să ne amintim stimulul care este diferit de ceilalți

Biasul negativității

  • lucrurile negative (gânduri, emoții sau interacțiuni sociale neplăcute, evenimente traumatice) au un efect mai puternic asupra stării psihice a unei persoane decât lucrurile pozitive sau neutre, chiar dacă intensitatea lor este aceeași.
  • cu alte cuvinte, ceva foarte pozitiv va avea un impact mai scăzut asupra unei persoane decât ceva negativ.
  • acest bias se regăsește în modul de formare a impresiilor, în evaluările generale, atenție, învățare, memorie, luarea deciziilor și asumarea riscului.

Observăm când ceva se schimbă. Cântărim semnificația noii valori în funcție de sensul schimbării

În general, avem tendința să cântărim semnificația noii valori în funcție de sensul schimbării (pozitiv sau negativ) și nu reevaluăm valoarea de sine stătător. Se aplică și atunci când comparăm două lucruri similare.

Ancorarea

  • descrie tendința umană comună de a ne baza prea mult pe prima informație oferită (ancora) atunci când luăm decizii.
  • odată ce a fost stabilită o ancoră, celelalte judecăți se fac prin raportare la aceasta și astfel se formează biasul – în jurul ancorei.
  • după ce a fost stabilită o ancoră, oamenii ajustează în jurul ei pentru a afla răspunsul final, iar acesta va avea o valoare mai aproape de ancoră decât dacă ancora nu ar fi existat.

Efectul cadrului

  • efectul de formulare în termeni diferiţi (framing) a două alternative identice din punct de vedere al valorii aşteptate înclină diferit preferinţele subiecţilor în funcţie de formularea alternativelor.
  • în conformitate cu teoria propusă de Tversky şi Kahneman, oamenii reacționează diferit față de o alegere anume, în funcție de modul în care este prezentată: ca o pierdere sau ca un câștig. Oamenii tind să evite riscul atunci când este prezentat un cadru pozitiv, dar caută și aleg riscurile când este prezentat un cadru negativ.

Biasul conservatorismului

  • se referă la modul de procesare a informațiilor și tendința de a nu ne revizui suficient credințele atunci când suntem confruntați cu dovezi noi.
  • oamenii supraevaluează cunoștințele de bază și subestimează dovezile cu caracter de noutate.

Biasul distincțiilor

  • reflectă tendința umană de a aprecia două opțiuni ca fiind mult mai diferite atunci când le analizezi simultan decât atunci când le analizezi separat.

Suntem atrași de detaliile care confirmă propriile noastre credințe
ȘI COROLARUL: TINDEM SĂ IGNORĂM ELEMENTELE CARE NE CONTRAZIC CREDINȚELE

Biasul confirmării (intitulat și auto-împlinirea profeției)

  • este tendința de a căuta, interpreta, favoriza și reaminti informațiile care ne confirmă credințele și ipotezele preexistente. Este o eroare sistematică în gândirea inductivă.

Biasul congruenței

  • este similar biasului confirmării și se manifestă datorită încrederii exagerate pe care oamenii o au în testarea directă a unei ipoteze și neglijarea testării indirecte.

Biasul de suport al alegerii sau raționalizarea post-achiziție – exprimă tendința de a atribui retroactiv atribute pozitive acelei opțiuni care a fost selectată.

Percepția selectivă – tendința de a nu observa și de a uita mai repede stimulii care cauzează disconfort emoțional și contrazic credințele noastre.

Efectul așteptărilor observatorului (efectul experimentatorului sau observatorului sau biasul așteptărilor) – biasul cognitiv al cercetătorului tinde să influențeze în mod inconștient participanții la experiment.

Efectul struțului – în economia comportamentală, reprezintă încercarea investitorilor de a evita informațiile și situațiile financiare riscante, pretinzând că nu există.

Validarea subiectivă (efectul validării personale) – bias cognitiv prin care o persoană consideră că o afirmație este corectă în funcție de înțelesul sau semnificația personală pe care o atribuie.

Observăm greșelile ALTORA mai ușor decât le observăm pe ale noastre

Pata oarbă a biasului – avem capacitatea de a recunoaște impactul bias-urilor asupra judecății celorlalți, dar nu asupra propriei judecăți.

Realismul naiv – tendința umană de a crede că fiecare vede lumea din jur în mod obiectiv, iar oamenii care nu sunt de acord cu noi sunt ori neinformați, ori iraționali, ori biasați.

Cinismul naiv – oamenii se așteaptă ca în ceilalți să existe mai mult bias egocentric decât este cazul – adică tendința de a se baza prea mult pe perspectiva proprie și de a avea o opinie mai bună despre sine decât este în realitate.

71Shares