Blog

Bias-uri cognitive produse de excesul de informații

Deși realitatea este diferită de ceea ce percepem, efectele iluziei persistă asupra noastră, fie că înțelegem sau nu că suntem victimele unei erori. Bias-urile cognitive funcționează după un principiu similar.

Ce sunt bias-urile cognitive?

  • Reflexe firești ale mentalului uman de a simplifica actele de procesare a informației.
  • Erori subconștiente și involuntare, care împiedică înțelegerea nealterată a realității.
  • Erori mentale, consistente și predictibile, cauzate de strategiile simplificate de procesare a informației.

O primă categorie de bias-uri cognitive este cea produsă de excesul de informații. Pentru că există prea multă informație, nu avem altă variantă decât să o sortăm. Creierul nostru folosește câteva trucuri simple pentru a alege bucățile de informație care sunt cel mai probabil să ne fie utile.

Remarcăm lucrurile care există deja în memoria noastră sau care se repetă des

Euristica disponibilității

  • operează cu prezumția că, dacă ceva poate fi reamintit ușor, înseamnă că este important sau mai important decât soluțiile alternative pe care nu ni le amintim așa ușor.
  • astfel, oamenii tind să cântărească mai mult informațiile recente în judecățile lor, ceea ce înseamnă că opiniile lor sunt biasate de ultimele știri

Biasul de atenție

  • percepția și gândirea sunt afectate de gândurile recurente
  • se asociază cu anxietate, depresie și adicții (de tutun, alcool)

Efectul adevărului iluzoriu/efectul validității

  • după o expunere repetată, avem tendința să considerăm că o informație este adevărată sau falsă, în funcție de lucrurile care ne-au fost repetate
  • familiaritatea depășește raționalitatea
  • acest bias își găsește aplicabilitatea în campaniile electorale, propagandă și publicitate

Iluzia frecvenței – fenomenul Baader-Meinhof

  • explică de ce oamenii care tocmai învață ceva nou sau care au observat ceva nou, încep să vadă lucrul respectiv peste tot.
  • dacă tocmai ai văzut un film despre rechini, o să recunoști cuvântul „rechin” peste tot. Dacă înainte tindeai să-l uiți ușor, acum cuvântul va rămâne în memorie.

Golul empatic rece-cald

  • un bias cognitiv în care oamenii subestimează influența motivațiilor viscerale asupra atitudinilor, preferințelor și comportamentelor.
  • înțelegerea umană este dependentă de starea interioară. Dacă ești furios, vei avea dificultăți de a înțelege ce înseamnă să fii calm.

Acest bias poate fi analizat în funcție de direcția sa:

  • De la cald la rece: oamenii aflați sub influența factorilor viscerali nu realizează cât de mult le sunt influențate preferințele și comportamentul de starea curentă; consideră că acestea le sunt preferințele generale și pe termen lung
  • De la rece la cald: oamenii într-o stare calmă au dificultăți în a se imagina nervoși și tind să minimalizeze puterea motivațională a impulsurilor viscerale. Acest fapt îi face să fie surprinși atunci când se manifestă, inevitabil, forțele viscerale

Biasul omisiunii

  • exprimă tendința de a judeca acțiunile rele ca fiind mai grave și mai puțin morale decât inacțiunile, pentru că acțiunile sunt mai evidente decât inacțiunile.

Se evidențiază lucrurile bizare, amuzante, cu impact vizual sau cu formă antropomorfică

Avem tendința să ignorăm ori să sărim peste informația obișnuită sau așteptată.

Efectul bizarului reflectă tendința de a ne aminti mai bine materialul ciudat decât cel comun

Efectul superiorității imaginii – ne reamintim mai ușor fotografii sau imagini decât cuvinte

Efectul relevanței pentru sine – tendința oamenilor de a-și reaminti mai ușor informațiile care au legătură cu propria lor persoană sau în care sunt implicați în vreun fel

Efectul izolării

  • dintr-o listă de mai mulți stimuli omogeni, tindem să ne amintim stimulul care este diferit de ceilalți

Biasul negativității

  • lucrurile negative (gânduri, emoții sau interacțiuni sociale neplăcute, evenimente traumatice) au un efect mai puternic asupra stării psihice a unei persoane decât lucrurile pozitive sau neutre, chiar dacă intensitatea lor este aceeași.
  • cu alte cuvinte, ceva foarte pozitiv va avea un impact mai scăzut asupra unei persoane decât ceva negativ.
  • acest bias se regăsește în modul de formare a impresiilor, în evaluările generale, atenție, învățare, memorie, luarea deciziilor și asumarea riscului.

Observăm când ceva se schimbă. Cântărim semnificația noii valori în funcție de sensul schimbării

În general, avem tendința să cântărim semnificația noii valori în funcție de sensul schimbării (pozitiv sau negativ) și nu reevaluăm valoarea de sine stătător. Se aplică și atunci când comparăm două lucruri similare.

Ancorarea

  • descrie tendința umană comună de a ne baza prea mult pe prima informație oferită (ancora) atunci când luăm decizii.
  • odată ce a fost stabilită o ancoră, celelalte judecăți se fac prin raportare la aceasta și astfel se formează biasul – în jurul ancorei.
  • după ce a fost stabilită o ancoră, oamenii ajustează în jurul ei pentru a afla răspunsul final, iar acesta va avea o valoare mai aproape de ancoră decât dacă ancora nu ar fi existat.

Efectul cadrului

  • efectul de formulare în termeni diferiţi (framing) a două alternative identice din punct de vedere al valorii aşteptate înclină diferit preferinţele subiecţilor în funcţie de formularea alternativelor.
  • în conformitate cu teoria propusă de Tversky şi Kahneman, oamenii reacționează diferit față de o alegere anume, în funcție de modul în care este prezentată: ca o pierdere sau ca un câștig. Oamenii tind să evite riscul atunci când este prezentat un cadru pozitiv, dar caută și aleg riscurile când este prezentat un cadru negativ.

Biasul conservatorismului

  • se referă la modul de procesare a informațiilor și tendința de a nu ne revizui suficient credințele atunci când suntem confruntați cu dovezi noi.
  • oamenii supraevaluează cunoștințele de bază și subestimează dovezile cu caracter de noutate.

Biasul distincțiilor

  • reflectă tendința umană de a aprecia două opțiuni ca fiind mult mai diferite atunci când le analizezi simultan decât atunci când le analizezi separat.

Suntem atrași de detaliile care confirmă propriile noastre credințe
ȘI COROLARUL: TINDEM SĂ IGNORĂM ELEMENTELE CARE NE CONTRAZIC CREDINȚELE

Biasul confirmării (intitulat și auto-împlinirea profeției)

  • este tendința de a căuta, interpreta, favoriza și reaminti informațiile care ne confirmă credințele și ipotezele preexistente. Este o eroare sistematică în gândirea inductivă.

Biasul congruenței

  • este similar biasului confirmării și se manifestă datorită încrederii exagerate pe care oamenii o au în testarea directă a unei ipoteze și neglijarea testării indirecte.

Biasul de suport al alegerii sau raționalizarea post-achiziție – exprimă tendința de a atribui retroactiv atribute pozitive acelei opțiuni care a fost selectată.

Percepția selectivă – tendința de a nu observa și de a uita mai repede stimulii care cauzează disconfort emoțional și contrazic credințele noastre.

Efectul așteptărilor observatorului (efectul experimentatorului sau observatorului sau biasul așteptărilor) – biasul cognitiv al cercetătorului tinde să influențeze în mod inconștient participanții la experiment.

Efectul struțului – în economia comportamentală, reprezintă încercarea investitorilor de a evita informațiile și situațiile financiare riscante, pretinzând că nu există.

Validarea subiectivă (efectul validării personale) – bias cognitiv prin care o persoană consideră că o afirmație este corectă în funcție de înțelesul sau semnificația personală pe care o atribuie.

Observăm greșelile ALTORA mai ușor decât le observăm pe ale noastre

Pata oarbă a biasului – avem capacitatea de a recunoaște impactul bias-urilor asupra judecății celorlalți, dar nu asupra propriei judecăți.

Realismul naiv – tendința umană de a crede că fiecare vede lumea din jur în mod obiectiv, iar oamenii care nu sunt de acord cu noi sunt ori neinformați, ori iraționali, ori biasați.

Cinismul naiv – oamenii se așteaptă ca în ceilalți să existe mai mult bias egocentric decât este cazul – adică tendința de a se baza prea mult pe perspectiva proprie și de a avea o opinie mai bună despre sine decât este în realitate.

Comments for this post are closed.